- Blocaj în negocierile pentru formarea noului guvern
- La 35 de ani de la Revoluție, dosarul crimelor din acele zile zace în justiție
- Klaus Iohannis, de Ziua Victoriei Revoluției – „România este într-un moment de cumpănă"
- Elenei Lasconi: „România trebuie să se desprindă de un sistem corupt și să aleagă drumul drept”
- Atac tragic la târgul de Crăciun din Magdeburg
Ce am făcut în ultima sută de ani – cu istoricul Neagu Djuvara
Stagiunea 2016-2017 a CONFERINŢELOR TEATRULUI NAŢIONAL debutează duminică 2 octombrie 2016, de la ora 11.00, la Sala STUDIO!
Reputatul istoric Neagu Djuvara va evoca momente importante din viaţa sa, sub un titlu incitant:
Ce-am făcut în ultima sută de ani
În urmă cu 10 ani, Neagu Djuvara lansa noua serie a Conferințelor Teatrului Național, reînnodând, la inițiativa lui Ion Caramitru, o tradiție îndelungată și de înalt reper cultural a TNB.
După trei conferințe susținute de-a lungul unui deceniu, Neagu Djuvara, aflat la incredibila vârstă de 100 de ani, inaugurează pe 2 octombrie 2016, ora 11.00, la Sala Studio, o nouă stagiune a Conferințelor Teatrului Național.
După cum scria Andrei Pleșu, Neagu Djuvara „dinamitează – fără frivolitate – ideea că știința istoricului trebuie să fie acră, țeapănă, atrăgătoare doar pentru câțiva colegi scorțoși”. Tocmai de aceea, scrierile sale se bucură de reeditări și tiraje importante, iar interviurile sale, pline de farmec, haz sau ironie sunt savurate și intens popularizate în mediul virtual sau prin viu grai.
Născut în plin război mondial, Neagu Djuvara venea pe lume la 18 august 1916, la București, într-o familie boierească de origine aromână, care a dat țării mai mulți oameni politici, diplomați și universitari. Istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara își obține licenţa la Sorbona (istorie, 1937) şi doctoratul în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941) și este rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu URSS. La Stockholm, funcţionează ca secretar de legaţie până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Rămâne în exil, militând, până în 1961, în diverse organizaţii ale diasporei. În 1961 pleacă în Republica Niger, unde va sta 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. În 1972, obţine doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Din 1984 este secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până în 1990, când se întoarce în ţară. Este membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti.